Prevenţia şi reechilibrarea sistemului de sănătate sunt ţintele declarate ale ministrului sănătăţii, în noul său mandat. Acestea au făcut obiectul unui preambul la semnarea protocolului dintre MS şi asociaţiile de pacienţi. Mai multe detalii ne oferă Dan Dumitru Mihalache. 

Sub egida Societăţii Europene de Boli Infecţioase Pediatrice (ESPID), Braşovul a fost din nou gazda cursului de vaccinologie şi antibioticoterapie organizat în Aula mare a Universităţii „Transilvania“. „Capul de afiş“, anul acesta, l-au ţinut prezentările vizând infecţia pneumococică, cu detalii privind serotipurile circulante în România. O relatare amplă semnează dr. Aurel F. Marin.

Speranţa de viaţă a pacienţilor cu boli rare a crescut substanţial în ultimii ani, iar odată cu aceasta şi costurile din sănătate. La dilema: câte vieţi se pot salva şi cu ce „preţ“? încearcă să răspundă dna dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu, în cadrul rubricii Jurnalul unui medic cosmopolit.

 

Înfiinţat în 1974 după concepte moderne de organizare, Spitalul de Boli Cronice „Sf. Luca” Bucureşti s-a remarcat prin nivelul ridicat al îngrijirilor şi prin activitatea de cercetare. O prezentare a evoluţiei şi realizărilor spitalului ne este oferită de dl Adrian Constantin, managerul instituţiei, în ciclul: În căutarea istoriei medicinii prin spitale.

 

În perioada 28–29 octombrie a.c., la Braşov va avea loc al treilea Curs est-european şi mediteranean de boli infecţioase pediatrice, totodată şi al patrulea Curs ESPID (European Society of Pediatric Infectious Diseases). Detaliile acestor reuniuni sunt oferite de dna dr. Oana Falup-Pecurariu, directorul cursului, care a răspuns întrebărilor dnei dr. Raluca Bulea.

 

 

   Deşi tratamentul există şi este foarte accesibil, pacienţii cu colesterol seric crescut nu sunt diagnosticaţi şi trataţi

   Într-un studiu publicat în numărul din februarie al Buletinului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii*, se arată că majoritatea largă a persoanelor cu niveluri serice ridicate ale colesterolului nu beneficiază de tratamentul necesar pentru reducerea riscului cardiovascular. Deşi costurile medicaţiei hipolipemiante sunt scăzute, iar accesibilitatea este cvasiuniversală (cel puţin în ţările în care au fost colectate datele pe care s-a bazat studiul citat: Anglia, Germania, Iordania, Japonia, Mexic, Scoţia, SUA şi Thailanda), cei care ar putea obţine beneficii importante prin tratament nu sunt conştienţi că au nevoie de el. În concluzii, autorii susţin că datele prezentate vin în sprijinul consensului general că povara globală a bolilor cardiovasculare necesită acţiuni imediate. Anunţul recent, de formare a unei Alianţe Globale pentru Bolile Cronice, este încurajator şi sugerează că afecţiunile cronice, în care cele cardiovasculare ocupă primul loc, încep să fie percepute ca o ameninţare la adresa sănătăţii, în acelaşi mod în care erau privite bolile infecţioase până acum.